Tinea pe umarul drept un rucsac si avea in mana un pahar de unica folosinta in care se afla cafeaua. Ziua incepea sa-si faca loc prin lume. Din cand in cand sufla o briza umeda facandu-i pielea: ca de gaina, pe sub tricou, si imprastia aburul cafelei. Era un loc destul de linistit pentru o plimbare, mai ales ca era dimineata.
